citește aici:
joi, 26 decembrie 2013
luni, 23 decembrie 2013
sâmbătă, 21 decembrie 2013
miercuri, 18 decembrie 2013
Ați pregătit ghetuțele?
Bunul Moșul Nicolae
Bunul Moșul Nicolae
Lin sosește în odaie.
Și-n ghetuțele curate
Încep iute să se-arate:
Biscuiți, bomboane, bani,
Ciocolată, gologani.
Dar moșneagul nu mai știe:
Sunt reali sau jucărie?
Printre ghete așezați
Râd papucii mici, ciudați.
Îi explică păpușica:
Sunt papucii lu'... pisica!
Cântați cu noi :
marți, 10 decembrie 2013
Până la Anul Nou au rămas 21 de zile!
Serile magice de iarnă sunt un moment potrivit să citim
și recitim, alături de micuţi, cele mai frumoase versuri dedicate acestui
anotimp. Iată câteva din colecţia de poezii de iarnă pentru copii - uşor de învăţat şi
reţinut.
Omul de zăpadă
Omul de zăpadă
Are guturai.
Tare i-ar fi bună
O cană de ceai.
Zice iepuraşul,
Indulcindu-şi glasul:
" -Îţi ofer un ceai,
Dar te costă...nasul!"
Ninge ninge!
Ninge, ninge, ninge-ncetisor
cade, cade câte-un fulgusor.
Hai copii la derdeluş
Hai copii la săniuş.
Ninge, ninge, ninge-ncetisor
Cade, cade-un fulg uşor
Câmpul, pomii-ntregul sat
Haina albă-au îmbrăcat.
vineri, 13 septembrie 2013
A venit toamna...
Aurora Luchian Vaslui
Vânt nervos şi ploi mărunte,
La câmpie şi la munte.
Ierburi moarte, pomi pustii,
Rugineşte frunza-n vii.
Cu răceli şi guturai,
Greieraşul spune: "Vai,
Mi-a udat fracul subţire,
Tremur că-i lipit de mine!"
Un mănunchi de trestioară,
Se împrăştie şi zboară.
O floare roşie, scundă,
S-a cam ofilit de ciudă.
Plante lungi fac plecăciuni,
Iepuri fug prin văgăuni.
Guguştiucu-i speriat,
La cuib grabnic, a zburat.
Este frig şi umezeală,
O tăcere mormântală!
"Tare-s trist!" spuse sfârşit,
Un gândăcel rătăcit.
Povestea ”RIDICHEA” aici:
Să cântăm împreună:
Aurora Luchian Vaslui
Vânt nervos şi ploi mărunte,
La câmpie şi la munte.
Ierburi moarte, pomi pustii,
Rugineşte frunza-n vii.
Cu răceli şi guturai,
Greieraşul spune: "Vai,
Mi-a udat fracul subţire,
Tremur că-i lipit de mine!"
Un mănunchi de trestioară,
Se împrăştie şi zboară.
O floare roşie, scundă,
S-a cam ofilit de ciudă.
Plante lungi fac plecăciuni,
Iepuri fug prin văgăuni.
Guguştiucu-i speriat,
La cuib grabnic, a zburat.
Este frig şi umezeală,
O tăcere mormântală!
"Tare-s trist!" spuse sfârşit,
Un gândăcel rătăcit.
Povestea ”RIDICHEA” aici:
Să cântăm împreună:
miercuri, 4 septembrie 2013
joi, 29 august 2013
sâmbătă, 15 iunie 2013
vineri, 31 mai 2013
1 Iunie - Ziua Internațională a Copilului
"Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singura este veselă și nevinovată...”
De 1 Iunie – Ziua Internațională a Copiilor, urez tuturor copiilor
lumii numai zâmbete, voie bună și zile senine.
Stimați părinți, fiți alături de copiii, bucurati-vă de
magia copilariei, căci astăzi e o zi aparte, e ziua când sărbătorim inocența și
puritatea acestora. Păstrați pentru totdeuna în suflet copilul,
astfel, nu va fi niciodata prea târziu să spui că ai avut parte de o
copilarie fericita. Și nu uitați, că ați fost și voi copii odată.
La multi ani!
”Orice copil” de George Ţărnea
Orice copil are un nume,
Orice copil are o zi,
Lumina lui aprinsă-n lume
De noapte ne-ar putea
păzi.
Orice copil are o ţară,
Orice copil are părinţi,
Descoperind din vară-n
vară
Alt joc al paşilor
cuminţi.
Orice
copil are o cale,
Orice
copil are un gând,
Călătorind
pe cer la vale
Şi
printre spini din când în când.
Orice
copil are un leagăn,
Orice
copil crede-n poveşti,
Adăpostind
o lume-ntreagă
În
curăţii ochi copilăreşti.
Orice
copil are o mare
Pe
care-şi poartă barcă lui,
Dar
nu se-aşteaptă să coboare
La
ţărmul mării nimănui.
Orice
copil culege fluturi,
De
dorul unei mângâieri,
Şi-ntoarce
vremea la-nceputuri
Cu
teamă de-al rosti pe “ieri”.
Orice
copil se poate face
Şi
floare, şi păun, şi cerb,
Silabisind
cuvântul pace
Pe
limbă fiecărui herb.
Orice
copil are sub gene
Şi
stropi de rouă şi gheţari,
Hrăniţi
din legile viclene
Din
jocul unor oameni mari.
Orice
copil reface-n minte
Destinul
primului cuvânt,
Putând
să strângă în cuvinte
Lumina-ntregului
pământ.
Orice
copil e o minune
Irepetabilă,
precum
Ivirea
zilei din genune
Şi
focul soarelui din scrum.
vineri, 10 mai 2013
Interviu cu Maxim Vengerov: „Orice muzica are dreptul de a exista, cred, dar trebuie să știm ce este bine și ce nu este bine pentru noi” - citește aici:
miercuri, 8 mai 2013
Muzica în loc de leacuri
Pentru a rămâne sănătoși și plini de puteri, ascultați muzică de 2-3 ori a
câte 30-40 minute pe zi, propun specialiștii.
Diverse instrumente muzicale acționează diferit asupra organismului nostru. Așadar, ce instrument pentru ce ”răspunde”?
Vioara - dezvăluie sentimente sufletești, împacă sufletul, trezește compasiunea, acționează benefic asupra melancolicilor.
Pianul - reface funcția rinichilor și glandei tiroide.
Toba - recuperează ritmul inimii și sistemul cardiovascular.
Flautul - curăță plămânii, scoate furia și nervozitatea.
Harpa - lecuiește isteria și aduce la normă tensiunea arterială.
Violoncelul - restabilește funcția rinichilor.
Clopotul (clopoțelul) - lecuiește bolile psihice.
Muzica clasică are o acțiune universală lecuitoare asupra psihicului, ridică imunitatea generală.
Muzica creștină micșorează sindromul durerii.
Rapul nu este recomandabil de audiat des, fiindcă trezește emoții negative.
Jazzul, blues înlătură depresia.
Hard rock-ul dăunează sănătății prin mărirea agresiunii inconștiente.
Află mai multe despre cum vindecă muzica aici:
și aici:
Diverse instrumente muzicale acționează diferit asupra organismului nostru. Așadar, ce instrument pentru ce ”răspunde”?
Vioara - dezvăluie sentimente sufletești, împacă sufletul, trezește compasiunea, acționează benefic asupra melancolicilor.
Pianul - reface funcția rinichilor și glandei tiroide.
Toba - recuperează ritmul inimii și sistemul cardiovascular.
Flautul - curăță plămânii, scoate furia și nervozitatea.
Harpa - lecuiește isteria și aduce la normă tensiunea arterială.
Violoncelul - restabilește funcția rinichilor.
Clopotul (clopoțelul) - lecuiește bolile psihice.
Muzica clasică are o acțiune universală lecuitoare asupra psihicului, ridică imunitatea generală.
Muzica creștină micșorează sindromul durerii.
Rapul nu este recomandabil de audiat des, fiindcă trezește emoții negative.
Jazzul, blues înlătură depresia.
Hard rock-ul dăunează sănătății prin mărirea agresiunii inconștiente.
Află mai multe despre cum vindecă muzica aici:
și aici:
Speciliștii susțin că Frank Sinatra lecuiește rănile...
Simțiți oboseală sau sunteți întristați? Atunci ascultați ”Mica serenadă nocturnă” de V. A. Mozzart.
sâmbătă, 23 februarie 2013
Camil Ressu "Mamă cu copil" |
Petru Demetru Popescu
Tu eşti, mama! Când eram copil odată,mama mea învăţătoare
M-a luat cu ea la şcoală,doar aşa,într-o plimbare.
Şcoală mi-a părut castelul,iară clasa cu fereşti
Poza mândră întâlnită într-o carte cu povesti.
Ea,tinandu-mă de mâna,mă purta spre bancă-ntai
Şi o scurtă mângâiere mi-aşeză la căpătâi.
Bancă-nălţă,eu mai singur decât cucul mă simţeam
Şi-aşezat aşa pe vârfuri tot la mama mea priveam.
Aş fi vrut să fiu acolo lângă ea şi nu aici
Lang-aceşti copii din clasa,mult mai mari,dar tot pitici.
Am aflat chiar fiindcă mama tuturor le surâdea
Când ştiam că numai mie ea acasă îmi zâmbea.
După un timp,pe care astăzi poate doar l-am tălmăcit,
Clasa-ntreaga,întrebată,a fost pusă la ghicit.
-Dragii mei,să-mi spuneţi mie,a-nceput învăţătoarea,
Cine muntele-l întrece-n înălţime,iară marea
O întrece în mărime prin atâta bunătate?
Ce fiinţa este-n lume cea mai scumpă dintre toate,
Care mângâie când doare,care cântă când mângâie,
Stând de strajă suferinţei pruncilor la căpătâie?
Cine este-acea fiinţa fără care nu se poate,
Cea mai draga,cea mai mare şi mai bună dintre toate?
Clasa-ntreaga se gândeşte...ochii mari,mintea-ncordata.
Un băiat parcă e gata să răspundă....şi o faţa....
Nu ştiu ce fior mă prinse şi pe mine-ntr-o suflare,
Am uitat că sunt în bancă,mama că-i învăţătoare,
Şi pe când băieţi şi fete mâna ridicau în sus,
Eu,cu voce îndrăzneaţă,cu iubire de nespus,
Le-am luat-o înainte şi-am strigat fără de seamă:
-Cea mai scumpă din fiinţe-n lumea asta....
TU EŞTI, MAMA !
vineri, 15 februarie 2013
Ion Pillat - "Mărţişor"
Priveşti de pe potecă ce urca-n deal la noi,Din zbor întâia barză cum cade pe zăvoi.
Vezi trenul care intra încet de tot în gară
Şi omul care săpa plugul care ară.
A nins cu nea de floare pe prunii din livezi
Şi munţii de la Rucar cu iarnă lor îi vezi
Auzi pe sub podgorii un câine care lătră
Te simţi legat de toate - nu poţi urni o piatră.
Aceste lucruri simple ce veşnice îţi sunt !
Ce sfântă bucurie descoperi pe pământ.
Ce limpede te cheamă un cuc : o dată, două -
De fiecare dată ţi-e inima mai nouă.
De fiecare dată mai trainic te uneşti
Cu farmecul acestor privelişti câmpeneşti
În gară, iată trenul a început să se mişte.
Toţi pomii ninşi, pe dealuri îi flutură batiste.
Gâlgâitor, din iarbă un şipot s-a trezit
În tine şi prin ramuri e cerul limpezit.
Ce râsete, ce chiot pe drumurile viei -
Pe unde-au mers părinţii îţi duci şi tu copiii.
O nouă viaţa astăzi de viaţa veche legi,
Dau muguri pretutindeni din veştedele crengi.
Cu apă ei lumina ţi-a botezat câmpia.
Ce pace e pe omul în alb ce săpa via,
Pe barză ce se duce pe Arges tot în sus,
Pe-adâncul rost al vieţii la care te-ai supus.
Legenda Mărţişorului citeşte aici:
joi, 14 februarie 2013
Citiţi copiilor!
Grigore Vieru
GHIOCELUL
A ieşit un ghiocel,
Nimeni nu ştie de el.
Stă în pâclă tremurând:
Singurel sunt pe pământ!
Pâcla în amurg s-a dus
Şi ies stelele de sus,
Bucurând pe ghiocel:
Uite, nu sunt singurel!
Grigore Vieru
GHIOCELUL
A ieşit un ghiocel,
Nimeni nu ştie de el.
Stă în pâclă tremurând:
Singurel sunt pe pământ!
Pâcla în amurg s-a dus
Şi ies stelele de sus,
Bucurând pe ghiocel:
Uite, nu sunt singurel!
ALBINA
Zum-zum-zum, cu mare zor,
Unde vreau acolo zbor.
Nu mă-ntreabă nici un om
Ce caut la el în pom.
ALBINUŢA
-Albinuţă mititea,
Semeni cu măicuţa mea,
Semeni cu măicuţa mea!
-Drept, copile, tot aşa,
Aleargă şi maica ta,
Aleargă şi maica ta!
-Albinuţă, cum lucrezi?
Colo-n stup nimic nu vezi,
Colo-n stup nimic nu vezi!
-Fagurul şi cu mierea
Luminează casa mea!
Luminează casa mea!
URSUL
Ursul prin pădure umblă,
Ursuleţul stă la umbră
Şi bea apă din urcior.
-Ce căldură! Mor-mor-mor!
URSULEŢUL
Martinel primi în dar
Un frumos abecedar.
„Învaţă de mititel
Şi ţi-a fi mai uşurel!”
Ursuleţul se sili
Să-l înveţe într-o zi.
Tatăl zise: „Mai încet,
Te mai joacă prin făget.
E destul, aş socoti,
Câte-o literă pe zi.
Ştii zicala cu răbdarea?
Cu răbdarea treci şi marea!”
OUL
Am găsit în prag un ou,
Ouşorul este nou.
Nou ca roua de sub stele,
Cald ca gura mamei mele.
CÂNTECUL OCHILOR
-Unde-aţi fost voi, ochişori?
-În pădure, după flori!
Ochişorii le găseau
Mânuţele le strângeau.
-Unde-aţi fost voi, ochişori?
-Mingea am jucat în zori!
Ochişorii o vedeau,
Picioruţele-o loveau.
-Unde-aţi fost voi, ochişori?
-După fragii roşiori!
Ochişorii îi căta
Şi guriţa în mânca.
-Cum o duceţi, ochilor?
-Bine-o ducem, florilor!
De măicuţa sărutaţi,
Cu tăicuţa mângâiaţi!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)